Aurul, refugiu în criză, se comportă ca un montagne-russe din cauza conflictelor recente

Sursă: Zf.ro

Deși aurul este văzut tradițional ca un refugiu în vremuri de criză, războiul recent și șocul petrolier l-au făcut să se comporte mai degrabă ca un montagne-russe. După un maxim istoric în ianuarie 2025, aurul a pierdut 20% exact când tensiunile din Orientul Mijlociu au escaladat. Motivul? Crizele de astăzi sunt diferite: vin din energie, nu din sistemul financiar.

Metalele prețioase, în special aurul și argintul, joacă deseori rolul de „refugii sigure” pentru investitori, devenind necorelate sau chiar corelate negativ cu bursa atunci când piețele scad abrupt. Din această cauză, interesul public crește brusc în perioadele de incertitudine.

De ce aurul este considerat refugiu sigur?

Fenomenul nu este nou și poartă numele de „fuga spre calitate” (flight-to-quality), conform dr. Rand Low, conferențiar în finanțe cantitative. S-au mai observat creșteri rapide ale aurului și argintului în trecut, cel mai notabil în timpul crizei financiare globale din 2008 și al retrogradării ratingului de credit al Statelor Unite în 2011.

În 2008, aurul a crescut semnificativ în valoare.
În 2011, a reacționat pozitiv la retrogradarea ratingului de credit al SUA.
Metalele prețioase s-au comportat ca refugii de încredere pentru economiile dezvoltate.

Performanța aurului în perioade de volatilitate

Deși aceste active sunt cele mai puternice în crize majore, materiile prime-refugiu pot avea performanțe bune și în perioade prelungite de volatilitate globală. Valoarea lor se menține când piețele rămân instabile pe termen lung, nu doar în cazul prăbușirilor bruște.

Așadar, în contextul actual, aurul continuă să fie o opțiune atractivă pentru investitori, chiar dacă fluctuațiile sale recente pot genera incertitudine.

Magyarul / În maghiară

Az arany hagyományosan menedékként szolgál a válságok idején, a közelmúlt háborúja és az olajár sokkja miatt azonban inkább hullámvasútként viselkedett. 2025 januárjában történelmi csúcsot követően 20%-ot veszített, éppen amikor a Közel-Keleten feszültségek fokozódtak. Az ok? A mai válságok eltérőek: az energiából származnak, nem a pénzügyi rendszerből. Az értékes fémek, különösen az arany és az ezüst, gyakran „biztonságos menedékként” szolgálnak a befektetők számára, mivel a piacok hirtelen csökkenésekor nem korrelálnak, vagy akár negatívan korrelálnak a tőzsdével. Ezért a közérdeklődés hirtelen megnő a bizonytalanság időszakaiban. Ez a jelenség nem új, és „minőségre való menekülésnek” (flight-to-quality) nevezik, Rand Low, a kvantitatív pénzügyek előadója szerint. Az arany és az ezüst korábbi gyors növekedéseit is megfigyelték, legutóbb a globális pénzügyi válság idején 2008-ban és az Egyesült Államok hitelminősítésének leminősítésekor 2011-ben. Mindkét esetben az értékes fémek pontosan úgy viselkedtek, ahogyan a feszültséggel teli piacoknak szükségük volt: leválasztódtak a zuhanó részvényekről, és megbízható menedékként működtek, különösen a fejlett gazdaságok számára. Bár ezek az eszközök a legjobban a nagy válságok idején teljesítenek, a menedéknyersanyagok a globális volatilitás hosszabb időszakaiban is jó teljesítményt nyújthatnak. Értékük megmarad, amikor a piacok hosszú távon instabilak, nemcsak hirtelen összeomlások esetén.