Aurul, refugiu nesigur în crizele energetice actuale

Sursă: Zf.ro

Deși aurul a fost considerat un activ sigur în vremuri de criză, conflictele recente și creșterea prețului petrolului l-au făcut să se comporte ca un montagne-russe. După un maxim istoric în ianuarie 2025, aurul a pierdut 20% din valoare exact când tensiunile din Orientul Mijlociu au escaladat.

Motivul pentru această volatilitate este că crizele actuale sunt diferite: ele vin din energie, nu din sistemul financiar. Metalele prețioase, în special aurul și argintul, joacă adesea rolul de „refugii sigure” pentru investitori, devenind necorelate sau chiar corelate negativ cu bursa atunci când piețele scad abrupt.

De ce aurul este considerat refugiu în vremuri de criză?

Interesul public pentru aur crește brusc în perioade de incertitudine, un fenomen cunoscut sub numele de „fuga spre calitate” (flight-to-quality), conform dr. Rand Low, conferențiar în finanțe cantitative. S-au observat creșteri rapide ale aurului și argintului în trecut, cel mai notabil în timpul crizei financiare globale din 2008 și al retrogradării ratingului de credit al Statelor Unite în 2011.

Creșteri rapide ale aurului în crizele financiare anterioare.
Metalele prețioase s-au comportat ca refugii de încredere pentru economiile dezvoltate.
Valoarea lor se menține în perioade de volatilitate globală.

Impactul crizelor energetice asupra piețelor de metale prețioase

Aurul și argintul sunt cele mai puternice în crize majore, dar pot avea performanțe bune și în perioade prelungite de volatilitate globală. Aceste active își mențin valoarea atunci când piețele rămân instabile pe termen lung, nu doar în cazul prăbușirilor bruște.

Astfel, deși aurul a fost văzut ca un refugiu sigur, actualele crize energetice și conflictele geopolitice pun la îndoială această percepție, făcându-l să se comporte imprevizibil.

Magyarul / În maghiară

Az arany hagyományosan biztonságos menedéknek számít válságok idején, de a közelmúltbeli háborúk és az olajár-emelkedés miatt inkább hullámvasútként viselkedik. A 2025 januárjában elért történelmi csúcs után az arany 20%-ot veszített értékéből, éppen akkor, amikor a Közel-Keleten fokozódtak a feszültségek. Az ok az, hogy a mai válságok mások: az energiából származnak, nem a pénzügyi rendszerből. Az értékes fémek, különösen az arany és az ezüst gyakran „biztonságos menedékek” a befektetők számára, mivel a tőzsdével negatívan korrelálnak, amikor a piacok drámaian csökkennek. A közérdeklődés hirtelen megnő a bizonytalanság időszakaiban, ezt a jelenséget „minőségre való menekülésnek” (flight-to-quality) nevezik Rand Low, kvantitatív pénzügyek oktatója szerint. Az arany és az ezüst korábbi gyors növekedéseket mutatott, legutóbb a 2008-as globális pénzügyi válság és az Egyesült Államok hitelminősítésének 2011-es leminősítése idején. Ezekben az epizódokban az értékes fémek pontosan úgy viselkedtek, ahogyan a feszültséggel teli piacoknak szükségük volt: leválasztották magukat a zuhanó részvényekről, és megbízható menedékként működtek, különösen a fejlett gazdaságok számára. Az értékes fémek a legnagyobb válságok idején a legerősebbek, de a menekülő nyersanyagok a globális volatilitás hosszabb időszakaiban is jól teljesíthetnek. Értékük megmarad, amikor a piacok hosszú távon instabilak, nem csak hirtelen összeomlások esetén.