Sursă: 3szek.ro
Guvernul condus de Adrian Veștea a fost respins de Parlament în cadrul ședinței de luni, 22 iunie 2026. În urma votului, 189 de parlamentari au susținut învestirea cabinetului, în timp ce 23 au votat împotrivă. Pentru a fi validat, guvernul avea nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile.
Citește și: Călin Georgescu cere eliberarea din arest preventiv în dosarul de înșelăciune
Votul a fost secret, iar rezultatul a fost o surpriză pentru mulți, având în vedere că Veștea a fost desemnat premier cu speranța că va reuși să adune suficiente sprijin din partea partidelor politice. Această situație a fost influențată și de declarațiile lui George Simion, liderul AUR, care a afirmat că niciunul dintre reprezentanții săi nu va susține guvernul Veștea, considerându-l trădător pe cel care ar face acest lucru.
Ce urmează pentru România după votul de neîncredere?
După acest vot, Kelemen Hunor, președintele UDMR, a subliniat că România intră într-o nouă etapă, în care problemele fundamentale nu mai sunt legate de programul guvernului, ci de stabilitatea politică a țării. El a menționat că societatea nu a primit explicații clare în urma invalidării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, ceea ce a generat confuzie și neîncredere în rândul cetățenilor.
- 189 voturi pentru învestirea guvernului Veștea
- 23 voturi împotrivă
- Necesare: 233 voturi pentru validare
Reacții și implicații politice
Adrian Veștea a declarat că a gestionat procesul de formare a guvernului cu responsabilitate și a regretat că nu a reușit să obțină sprijinul necesar. El a subliniat că a purtat discuții cu toate partidele, dar nu a fost invitat la negocieri de către USR.
Acest vot de neîncredere deschide calea pentru o posibilă criză politică în România, cu implicații asupra stabilității guvernamentale și a relațiilor internaționale ale țării. Veștea a promis că va respecta decizia Parlamentului, dar viitorul său politic rămâne incert.