ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din CovasnaCovasna Expres — Sursa #1 de știri din CovasnaCele mai recente știri din CovasnaCovasna Expres — Sursa #1 de știri din Covasna
social

Oana Ioniță: Economia de empatie și provocările tinerilor pe piața muncii

Andrei Popescu

Andrei Popescu

2 min citire
Oana Ioniță discutând despre economia de empatie
Sursa foto: zf.ro

Sursă: Zf.ro

În ultimii doi ani, piața muncii a devenit tot mai instabilă și mai greu de pătruns, mai ales pentru tineri. În timp ce discursul public de pe rețelele sociale pare adesea simplu - „dacă vrei, îți găsești de muncă” - realitatea din teren este mult mai complicată. Concedieri, salarii care nu țin pasul cu inflația și o competiție tot mai mare fac ca intrarea pe piața muncii să fie, pentru mulți, un proces frustrant și uneori descurajant.

În același timp, rețelele sociale au creat o iluzie a realității în care succesul pare rapid, accesibil și universal. Vedem constant exemple de oameni foarte tineri care câștigă sume uriașe ca influenceri, creatori de conținut sau antreprenori digitali. Mulți devin freelanceri, mulți își deschid agenții de marketing – „totul e posibil dacă vrei”, așa ni se spune în videouri de câteva secunde despre poveștile influencerilor de succes.

Care sunt provocările reale ale tinerilor pe piața muncii?

Totuși, cât e realitate? Sau și mai exact: cât e o realitate accesibilă tuturor, așa cum ne este prezentat? Acest comportament poate crea impresia că stabilitatea financiară este o chestiune de alegere personală, ignorând complet contextul economic în care trăiesc majoritatea oamenilor simpli.

  • Concedieri masive în diverse industrii
  • Salarii stagnante în raport cu inflația
  • Creșterea costului vieții

Impactul rețelelor sociale asupra percepției succesului

Un exemplu recent care mi-a rămas în minte și a stârnit discuții este un videoclip în care o figură cunoscută din mediul online din America, un influencer, cu o avere estimată de zeci de milioane de dolari, îi răspundea unei tinere care spunea că tocmai fusese dată afară de la locul de muncă, sugerând că problema este chiar lipsa ei de inițiativă: „Știi ce te-ar mai ajuta? Să-ți iei un alt job. Încearcă asta!”

Tânăra lucra ca angajată la sol pentru compania aeriană Spirit Airlines pe aeroportul din Boston. Recent, compania Spirit Airlines a intrat în faliment și s-a închis brusc, lăsând peste 17.000 de oameni șomeri de pe o zi pe alta, inclusiv pe ea. Așa că nu e singura într-o situație dificilă, dar cum am ajuns să trăim cu toții protejați de bula noastră, influencerul nu știa.

Reacția publicului a fost împărțită, dar a scos la suprafață o tensiune mai veche: diferența dintre percepția celor care au ajuns într-o poziție privilegiată și realitatea celor care se luptă zilnic cu instabilitatea economică. Problema nu este doar individuală, ci structurală. În multe industrii, joburile dispar sau sunt automatizate, iar în altele se transformă în colaborări precare, fără siguranță pe termen lung.

În acest context, fiecare grup social ajunge să trăiască într-o „bulă” proprie. Cei din mediul corporatist, cei din economia gig, influencerii sau freelancerii au realități foarte diferite, iar contactul dintre aceste lumi este tot mai rar. Rețelele sociale nu le apropie întotdeauna, ci uneori le accentuează diferențele.