Dilema proprietății intelectuale în era inteligenței artificiale

Sursă: Zf.ro

Proprietatea intelectuală asupra creațiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale rămâne o zonă legislativă neclarificată, iar antreprenorii care folosesc astfel de instrumente în procesul de inovare se confruntă cu un vid juridic real, potrivit lui Paul Cosmovici, managing partner în cadrul firmei Cosmovici Intellectual.

Problema centrală vizează dreptul de autor: cine poate revendica legal o invenție atunci când aceasta este generată, parțial sau integral, de un algoritm. „Principala problemă este că noi generăm inovație cu mașina, cu un calculator și inovația respectivă, teoretic nu poate fi protejată de un om în numele lui. Deci nu am cum să pun mâna să spun ea mea e creația mea cât timp e o mașină. Legile nu ajută astăzi și cred că va fi un timp mai mult sau mai puțin previzibil, când se vor ajusta legile, să ne spună în ce condiții ce mi-a creat mașina e al meu, ca să pot apoi să cer bani pe el sau statul să vină să-mi ceară o parte de impozit sau parte din câștiguri pe ce a creat mașina”, a declarat Paul Cosmovici la ZF Live.

Provocările actuale ale proprietății intelectuale

Cadrul legal actual de brevetare pornește de la premisa că inventatorul este o persoană fizică, ceea ce lasă în afara protecției juridice creațiile atribuite unui sistem de inteligență artificială. Această lacună generează practici discutabile în procesul de depunere a cererilor de brevet, unde solicitanții nu au obligația de a declarat dacă invenția a fost produsă cu asistența unui algoritm.

Inventatorii pot minți sistemul, declarându-se singuri ca autori ai invențiilor.
Absența unui mecanism de verificare face ca declararea reală a modului în care a fost generată o invenție să rămână la latitudinea solicitantului.
Acest lucru expune atât inventatorii, cât și autoritățile la o zonă de incertitudine juridică și fiscală.

Implicarea autorităților și viitorul reglementărilor

„Asta e marea dificultate și toți ne luptăm. Vin cu o cerere de brevet, nu declar că a fost lucrată cu mașina, declar că eu sunt inventatorul, deci mint sistemul. Sistemul foarte greu mă va detecta că acea invenție e făcută de mașină și eu voi obține banii”, a mai spus Paul Cosmovici la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Absența unor reglementări specifice privind proprietatea intelectuală generată de inteligența artificială expune atât inventatorii, cât și autoritățile la o zonă de incertitudine juridică și fiscală, cu implicații directe asupra modului în care vor fi taxate și protejate în viitor invențiile create cu ajutorul tehnologiei.

Magyarul / În maghiară

A mesterséges intelligencia által generált alkotások szellemi tulajdonjoga továbbra is tisztázatlan jogi terület, és azok az vállalkozók, akik ilyen eszközöket használnak az innovációs folyamat során, valós jogi űrrel néznek szembe - mondta Paul Cosmovici, a Cosmovici Intellectual ügyvezető partnere. A középpontban a szerzői jog áll: ki követelheti jogilag egy találmányt, amikor azt részben vagy teljesen egy algoritmus generálta. "A fő probléma az, hogy innovációt generálunk a géppel, egy számítógéppel, és az a bizonyos innováció elvileg nem védhető egy ember által a nevében. Tehát nem tudom megfogni, hogy azt mondjam, hogy ez az én alkotásom, amíg ez egy gép. A törvények ma nem segítenek, és úgy gondolom, hogy lesz egy idő, ami többé-kevésbé előre látható, amikor a törvényeket kiigazítják, hogy megmondják, milyen feltételek mellett az, amit a gépem létrehozott, az az enyém, hogy később pénzt kérhessek érte, vagy az állam jöjjön és kérjen tőlem egy részesedést az adóból vagy a nyereségből, amit a gépem alkotott" - mondta Paul Cosmovici a ZF Live-ban. A jelenlegi szabadalom jogi kerete azt a premisszát követi, hogy a feltaláló egy fizikai személy, ami kizárja a jogi védelmet az olyan alkotásokból, amelyek egy mesterséges intelligencia rendszerhez tartoznak. Ez a hiányosság vitatható gyakorlatokat generál a szabadalmi kérelmek benyújtásának folyamatában, ahol a kérelmezőknek nincs kötelezettségük nyilatkozni arról, hogy a találmányt algoritmus segítségével állították elő. A hiányzó ellenőrzési mechanizmus miatt a találmány létrehozásának valós módját a kérelmező belátására hagyják. "Ez a nagy nehézség, és mindannyian küzdünk. Benyújtok egy szabadalmi kérelmet, nem nyilatkozom arról, hogy géppel dolgozták ki, azt nyilatkozom, hogy én vagyok a feltaláló, tehát hazudok a rendszernek. A rendszer nagyon nehezen fogja észlelni, hogy az a találmány gép által készült, és én pénzt fogok kapni" - tette hozzá Paul Cosmovici a ZF Live-ban, az Orange Business támogatásával készült műsorban. A mesterséges intelligencia által generált szellemi tulajdonra vonatkozó konkrét szabályozások hiánya mind a feltalálókat, mind a hatóságokat jogi és adózási bizonytalanság zónájába helyezi, közvetlen hatással a jövőbeli találmányok adóztatására és védelmére, amelyeket a technológia segítségével hoznak létre.